Alegeri Parlamentare 2008,ce alegem noi de fapt?

Democratia reprezentativa presupune delegarea unei persoane sau a unui grup restrins de persoane alese din rindul societatii, care sa se ocupe de treburile publice si sa reprezinte in mod legal interesele societatilor.

Din democraţia antică, cea modernă n-a mai păstrat decît votul direct. Momentul alegerilor, într-o democraţie reprezentativă, e cea mai bună aproximare modernă a democraţiei directe antice: preţ de o zi, spaţiul public se deschide îndeajuns pentru a putea cuprinde toţi cetăţenii. În rest, parlamentele îşi continuă munca, fără intervenţia imediată a masei civice. Or, faptul că aleşii şi alegătorii stau separaţi e primul dintre neajunsurile democraţiei reprezentative: în măsura în care priorităţile politice ale cetăţii se schimbă mai repede decît ciclul electoral, vocea cetăţeanului trebuie să fie ceva mai amplă decît monocorda voce a alegătorului. Altfel spus – oricît de paradoxal ar părea –, pentru a funcţiona eficient, democraţia reprezentativă are nevoie de mai multă democraţie directă.
Sa revenim.
Noi ii vom alege pe cei care vor face legile,regulile.
Legea produce decizii cu caracter obligatoriu pentru întreaga societate
Din constitutie:
TITLUL III - Autoritãtile Publice

CAPITOLUL I Parlamentul

Sectiunea 1 Organizare si functionare

ARTICOLUL 58 Rolul si structura

1. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tãrii.Cei care fac legile dupa regulile carora ar trebui ca totul sa se desfasoare in mod civilizat in tara noastra.
În politică şi drept legile reprezintă regulile de conduită ce descriu sau reglează relaţii specifice între persoane şi organizaţii, ca şi măsurile punitive exercitate asupra celor ce nu urmează aceste reguli de conduită.
Legea, în sens restrâns, în limbaj juridic, reprezintă izvorul de drept de cea mai înaltă forţă juridică, actul juridic normativ adoptat de către organul legislativ suprem- Parlamentul.

În categoria legii sunt incluse ca forme:
- Constituţia- şi/sau legile fundamentale; [39]
- legile şi/sau codurile de legi;
- actele cu putere de lege: decretele-legi, ordonanţele guvernului, unele acte internaţionale ratificate de Parlament (tratate, convenţii, acorduri).

2. Parlamentul este alcãtuit din Camera Deputatilor si Senat.

ARTICOLUL 64 Actele juridice si cvorumul legal

Camera Deputatilor si Senatul adoptã legi, hotãriri si motiuni, în prezenta majoritãtii membrilor.

ARTICOLUL 65 Caracterul public al sedintelor

1. Sedintele celor douã Camere sînt publice.
2. Camerele pot hotãri ca anumite sedinte sã fie secrete.

Sectiunea a 2-a Statutul deputatilor si al senatorilor

ARTICOLUL 66 Mandatul reprezentativ

1. În exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sînt în serviciul poporului.
2. Orice mandat imperativ este nul.

Sectiunea a 3-a Legiferarea

ARTICOLUL 72 Categorii de legi

1. Parlamentul adoptã legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
2. Legile constitutionale sînt cele de revizuire a Constitutiei.
3. Prin lege organicã se reglementeazã : a sistemul electoral ; b organizarea si functionarea partidelor politice ; c organizarea si desfãsurarea referendumului ; d organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Apãrare a Tãrii; e regimul stãrii de asediu si la celei de urgentã ; f infractiunile, pedepsele si regimul executãrii acestora ; g acordarea amnistiei sau a gratierii colective ; h organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecãtoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi ; i statutul functionarilor publici ; j contenciosul administrativ ; k regimul juridic general al proprietãtii si al mostenirii ; l regimul general privind raporturile de muncã, sindicatele si protectia socialã ; m organizarea generalã a invãtãmintului ; n regimul general al cultelor ; o organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia localã ; p modul de stabilire a zonei economice exclusive ; r celelalte domenii pentru care, în Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice.

ARTICOLUL 73 Initiativa legislativã : si noi putem sa aducem imbunatatiri legilor existente

1. Initiativa legislativã apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numãr de cel putin 250.000 de cetãteni cu drept de vot. Cetãtenii care îsi manifestã dreptul la initiativã legislativã trebuie sã provinã din cel putin un sfert din judetele tãrii, iar în fiecare din aceste judete sau în municipiul Bucuresti trebuie sã fie inregistrate cel putin 10.000 de semnãturi în sprijinul acestei initiative.
2. Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetãtenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
3. Guvernul îsi exercitã initiativa legislativã prin transmiterea proiectului de lege cãtre una dintre Camere.
4. Deputatii, senatorii si cetãtenii care exercitã dreptul la initiativã legislativã pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerutã pentru proiectele de legi.
5. Propunerile legislative se supun intii adoptãrii în Camera în care au fost prezentate.

ARTICOLUL 74 Adoptarea legilor si a hotãrîrilor

1. Legile organice si hotãririle privind regulamentele Camerelor se adoptã cu votul majoritãtii membrilor fiecãrei Camere.
2. Legile ordinare si hotãririle se adoptã cu votul majoritãtii membrilor prezenti din fiecare Camerã.
3. La cererea Guvernului sau din proprie initiativã, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedurã de urgentã, stabilitã potrivit regulamentului fiecãrei Camere.

ARTICOLUL 78 Intrarea în vigoare a legii